Monthly Archives: June 2009

Turda, here they come!

Cei patru aleşi ai trupei noastre au plecat astăzi înspre Turda cu gânduri mari, speranţe în suflet şi talentul actoricesc pulsându-le în vene. Noi le urăm multă baftă şi îi aşteptăm să se întoarcă cu multe premii, amintiri plăcute, bancuri noi, vânătăi, badge-uri noi-nouţe şi tot ce se mai poate aduce de la un fest. Oricum, avem încredere în ei că vor fi la înălţimea aşteptărilor noastre.

Am vorbit acum 5 minute cu ei şi păreau un pic cam şucăriţi din cauza cazării, dar asta n-ar trebui sa fie un impediment în a se distra. S-or descurca ei.

*Mişu

Advertisements

Vremuri tulburi

După cum ştiţi, de mâine e BAC-ul. Cu această ocazie eu îmi anunţ retragerea din postul de… “postator” (m-am gândit mult, asta e tot ce mi-a ieşit). Nu plângeţi, vă las pe mâini bune; Diana are destul timp ca să se ocupe de blog şi, ca să n-o suprasolicităm, că iar îmi cere mărire de salariu sau concediu, l-am rugat pe Mişu să mă suplinească.

Ştiu, vă va fi greu fără mine, dar promit să mai trec pe aici cu vreo postare din când în când.

Numa’ bine şi, pentru colegii mei de suferinţă, baftă la BAC!

*Copac

Moment de “Ţ-ai p***-n cur!”

Ştim că am întârziat puţin, dar credeţi-mă, a meritat aşteptarea.

Ioti ber… uhm, pardon, rezultatul!

Sperăm că v-a plăcut. De săptămâna aceasta noua victimă este Diana, faptul că ea a fost călăul şi că acum e victima e pură coincidenţă. Puteţi vota pe aceeaşi pagină ca şi înainte, “E vina lu…?“; regulile rămân aceleaşi, doar voturile însoţite de un comentariu vor fi validate.

Have fun!

*Copac

En fin…

Am terminat şi BIOs-ul pentru foştii membri, după eforturi supraomeneşti de ultim moment din partea Dianei. Sperăm să nu se simtă careva ofensat şi dacă s-or simţi să ne lase o scrisoare electronică supărată sau ceva… we’ll get back to you on that.

În altă ordine de idei, mâine Andrei va fi filmat în timp ce va fi pedepsit. Tune in and enjoy!

Şi, printre altele, am terminat filmarea pentru IdeoIdeis, e pe drum spre Alexandria. Am aflat şi că am fost acceptaţi la ID Fest, deci de mâine o ardem barbar de intens cu repetiţiile, având de pregătit şi piesa pentru tabăra de teatru din Turda, de peste 3 săptămâni.

Am mai adăugat şi o pagină nouă la blog, “Regulament de ordine interioară”, pe care aţi observat că nu o puteţi accesa… şi aşa va rămâne. E un fel de afişier pentru membrii trupei (m-am săturat să dau mass-uri), doar pentru ei.

C’est tout!

*Copac

Epic

Mădălin a băut bere la petrecerea de ieri seară.

Nelu a refuzat azi îngheţată.

Atât.

*Copac

“… tell me where did you sleep last night”

Aseară ne-am reunit pentru a sărbători ziua lu’ Bebo şi a lu’ Nidal (perioadă de criză, începem să facem zilele de naştere câte doi, câte doi). Au fost oameni, a fost băutură, a fost mâncare, a fost muzică, am fost şi vom fi… mda.

Începem cu un moment foarte emoţionant şi dramatic, un moment unic pentru noi toţi care ne-a schimbat şi poate că am devenit mai buni şi… De fapt, am făcut nişte tricouri cu numele trupei noastre şi le-am dat membrilor care-şi vor lua tălpăşiţa pe meleaguri universitare.

DSC07072-tipic pentru Creţu să încerce să pozeze inedit; Dedeea a avut de suferit din cauza ideii sale şi s-au trezit amândoi pe spate cu roţile-n sus. Dar tricourile-s faine!

Înainte de ospăţul cu pizza, ne-am dres cu bere, vin şi câteva meciuri importante din marele nostru campionat de ping-pong. (care a ucis ultima noastră minge vitează, va plăti) În urma livrării celor 20 de comori, toţi vulturii le-au năpăstuit pe alea picante. Mare greşeală! Şi Tavi, dacă observi aşa, în treacăt, că biata cavitate bucală începe să-ţi ardă într-un mod foarte figurat şi foarte propriu, încă o felie în abisul înflăcărat intensifică procesul.

De la acţiune trecem la… ora lui Noe. Nu vrem să dezvăluim chiar totul pentru că, na, avem şi noi reputaţia noastră. Dar au fost implicate cătuşe, eşarfa lu’ Hippie şi o sticlă de Jägermeister. (care şi ea a fost “pierdută” mai târziu; trădătorilor!)

Ştiu că Andrei nu va recunoaşte niciodată chestia asta şi mă va urî pentru că i-am dat în vileag adevărata identitate dar… a umblat după Noe tot timpul. Nu ştiu dacă să-i spună că-l iubeşte, nu ştiu dacă vroia să-l îmbrăţişeze sau… alte chestii dar era atât de emoţionat şi de fericit când nobilul Noiţă îşi făcea apariţia încât ne-am dat seama că era praf.

După ce s-a mai spart gaşca, Gabi şi sus-numitul amorez Andrei au început serios să-şi întindă sacii de dormit şi să umfle barca. Nelu şi-a tras repede hanoracul pe ea şi s-a cuibărit pe juma’ de plutitoare. Gabi, mai sensibil din fire, deşi avea un sac de dormit în care nu am intrat niciodată şi sper ca situaţia să se menţină astfel, a ocupat cealaltă jumătate pentru a reda confortul de acasă.

Colac peste pupăză, s-a mai dus o petrecere. Să vină altele.

*Diana