Încă un 18 ani

Luând o pauză de la discuţiile despre festivaluri şi teatru, dar nicidecum de la cele despre petreceri, am decis că vă voi prezenta în câteva rânduri cum scumpul nostru Noiţă a devenit adult (cel puţin din punct de vedere legal).

Pentru cei care nu ştiu (ruşine!), ziua lui a fost pe 24 februarie. Bineînţeles, ca orice om întreg la cap a decis ca să-şi ţină majoratul în weekend-ul dinainte, adică pe 20. A închiriat un local, şi-a pus părinţii la treabă (tăiat de aperitive, cumpărat chestii de unică folosinţă; ştiţi voi cum stă treaba), a cumpărat o droaie de băutură, în special tequilla, astfel adunând ingredientele pentru o petrecere demnă de ţinut minte.

Pentru cadouri am tras inspiraţie din micile sale obiceiuri şi plăceri: pentru latura sa animalică – Noe Cuţitaru’ – i-am luat un briceag elveţian; pentru latura sa mai calmă – Noe care e mereu somnoros – am procurat un beanbag în care să moţăie cât doreşte el; în ultimul rând, pentru latura sa ascunsă (prefer să rămână aşa, la fel şi el… cred) i-am imprimat un tricou drăguţ, cu un desen făcut de Tavi, care să-i amintească lui Noe că 6 + 3 + 1 va face mereu 10!

Petrecerea propriu-zisă a început pe la vreo 8, sâmbăta, în localul „Liquid”. Treptat s-a adunat toată gaşca, am închinat primul rând de beri pentru sărbătorit, şi, după acest ritual plin de fineţe şi clasă, ne-am pus pe băut ca porcii. Între timp, Mişu şi cu Tavi, care vizitau lumi paralele, au ieşit afară la o gură de aer, însoţiţi de Creţu (el era cu maşina, deci suculeţul fu bun), unde Tavi a decis că antiderapantul împreună cu zăpada constituie o combinaţie apetisantă, asemănătoare prăjiturii cu ciocolată şi frişcă şi s-a înfruptat lacom. Câţiva au cam imbrăţişat WC-ul, alţii s-au aplecat peste geam, alţii au adormit pur şi simplu cu capul pe masă. Totul s-a terminat pe la vreo 2 noaptea când s-a cam spart gaşca şi a trebuit să curăţăm frontul de „răniţi”.

După mahmureala şi greaţa de a doua zi, am aflat că lumea s-a simţit bine, că lui Noe i-au plăcut cadourile, că Tavi a scuipat într-una pietriş cu sare, că Lari a scăpat „prada de război” (o pizza) pe jos şi că apoi a ridicat-o cu nonşalanţă şi-a băgat-o la loc în cutie şi că la un moment dat erau mai multe sticle de Cappy Tempo de portocale decât sticle de bere.

În circumstanţele acestea a devenit Noe bărbat.

Aici este o mică filmare încropită de noi pentru Noe cu urări de bine din partea prietenilor săi care, din păcate, nu au avut cum să fie de faţă la petrecere.

Numai bine până la următoarea postare!

*Copac

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: